Psihoterapie in tratamentul bolilor cronice

program-de-informare-hivPsihoterapia este o metoda de tratare a bolnavilor prin influentarea psihicului lor utilizand diferite tehnici pe care le voi enumera pe parcurs.

Chiar daca la noi in tara nu se face sistematic, psihoterapia ocupa intre 25-50% din activitatea medicului.

Ea ocupa un loc foarte important in tratamentul bolilor cronice, nu numai ca suferintele organelor sunt intovarasite si de anumite suferinte psihice, ci si pentru ca factorii psihici pot influenta aparitia si evolutia acestor boli.

Bolile care au drept cauze si factori psihici trebuie considerate de natura psihosomatica.

Este bine sa stiti daca va aflati in una dintre aceste categorii de boli pentru ca fiecare are semne si simptome de natura psihica si sa faceti deosebirea intre o boala psihica primara si afectare psihica secundara bolii de care suferiti.

Printre bolile psihosomatice au fost incluse: hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, astmul bronsic, ulcerul gastro-duodenal, poliartrita reumatoida, boli ale tiroidei, rectocolita ulcero-hemoragica.

Este bine ca manifestarile psihice care insotesc bolile somatice sa nu le puneti pe seama unor afectiuni strict psihice.

Acestea sunt determinate de boala in sine. Asa spre exemplu ,daca suferiti de hipertensiune arteriala puteti fi un tip sensibil, compulsiv (nervos), rigid si cu tendinte reprimate.

In cazul rectocolitei ulcero-hemoragice (boala a intestinului in care apar hemoragii la acest nivel prin ulceratii la acest nivel) sunteti, de regula un tip scrupulos, cu atitudini rigide, lipsit de umor, cu manifestari afective scazute foarte mult,narcisist,cu tendinta de izolare.

Spre deosebire de cele enumerate mai sus, unii pacienti care sufera de boli de inima, in speciali coronariene (de exemplu angina pectorala) sunt mai activi, competitivi, exigenti cu propria persoana si cu cei din jur, dornici de afirmare, implicati in multe activitati, iritabili, impusivi,ceea ce va face de multe ori imposibila relaxarea formand astfel un cerc vicios.

In aceste boli, din contra, se cere calmitate pentru a nu agrava stresul cardiac.

Astfel, se poate spune ca orice bolnav are o latura sensibila psihica cu atat mai accentuata cu cat boala este mai serioasa.

De exemplu, pacientii cu boli terminale (cancer,SIDA,etc) ajung la depresii grave cu idei de suicid, ei reprezentand candidatii ideali pentru psihoterapie.

Iata cateva indicatii in psihoterapie:

-tulburarile de stres

-bolile psihosomatice

-bolile acute cu anxietate,teama

-bolile cronice severe

-bolile invalidante

-bolile incurabile

-momente inaintea unor operatii,

-in complicatiile unor boli cronice

 Tehnicile de relaxare folosie in psihoterapie

Voi exemplifica un exercitiu de training pe care il puteti face acasa, singuri.

Stati intr-o pozitie comoda, culcati si repetati urmatoarele formule, concentrandu-va asupra corpului dumneavoastra.

1. Sunt cu desavarsire calm

2. Sunt cu desavarsire linistit

3. Toti muschii corpului sunt relaxati si odihniti

4. O stare de liniste ma inconjoara

5. O stare de calm ma cuprinde

6. Nimic nu imi tulbura linistea

7. Simt o liniste si o pace interioara

8. Tot corpul este linistit si greu

9. O caldura agreabila imi cuprinde tot corpul

10. Linistea si echilibrul ma impresoara

11. Ma las cuprins de o liniste si de o caldura odihnitoare

12.Tot corpul este cuprins de o liniste si de o caldura odihnitoare.

Tehnicile de relaxare in psihoterapie sunt indicate in toate bolile care au o componenta psihica, asa cum ar fi bolile psihosomatice, nevrozele, migrenele, insomniile si altele.

Adresati o INTREBARE/ Trimiteti un RASPUNS

Atentie, discutiile online nu inlocuiesc consultul de specialitate! Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj. Postand o intrebare sau un raspuns confirmati ca sunteti de acord cu termenii si conditiile site-ului.

Asociatia ALS | Termeni si conditii | ©2024 Edumedical

Rezultatele pot sa difere de la o persoana la alta. Opiniile medicilor, sfaturile si orice alte informatii disponibile pe acest site au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale.