Cum se face curatarea si dezinfectarea suprafetelor in contextul Covid-19 (OMS)

Ca si alte coronavirusuri, coronavirusul 2 care cauzeaza sindromul respirator acut sever (SARS-CoV-2) este un virus cu un invelis exterior lipidic, ceea ce il face mai susceptibil la dezinfectanti in comparatie cu virusuri fara invelis exterior, cum ar fi rotavirusul, norovirusul si virusul poliomielitic.

Virusul care provoaca COVID-19 este transmis in principal prin contact apropiat si picaturi respiratorii (saliva si secretii nazale), cu posibila transmisie aeriana in spatiile in care se efectueaza proceduri generatoare de aerosoli.

Desi obiectele si suprafetele contaminate nu au fost inca legate in mod concludent de transmiterea SARS-CoV-2, demonstrarea contaminarii suprafetelor in unitatile sanitare si experientele de contaminare a suprafetelor legate de transmiterea ulterioara a infectiei in cazul altor coronavirusuri au stat la baza dezvoltarii de recomandari privind curatarea si dezinfectarea pentru a diminua potentialul transmiterii prin obiectele contaminate a SARS-CoV-2 in 34 de unitati sanitare si ne-sanitare.

In unitatile sanitare, suprafetele din mediul inconjurator se refera la suprafetele mobilierului si alte obiecte fixe (de ex. mese, scaune, pereti, intrerupatoare, periferice de computer), precum si la suprafetele de echipamente medicale necritice (echipamente care intra in contact doar cu pielea intacta, cum ar fi mansetele de masurare a tensiunii, scaune rulante, incubatoare).

Aceste suprafete trebuie curatate frecvent cu apa si detergent, urmata de aplicarea unui dezinfectant. Printre cei mai obisnuiti dezinfectanti folositi care s-au dovedit a fi eficienti impotriva SARS-CoV-2 se numara: etanolul 70-90%, solutii pe baza de clor (de exemplu, hipoclorit) cu concentratie de la 0,1% (1000 ppm) pentru dezinfectarea generala a mediului sau de 0,5% (5000 ppm) pentru obiectele contaminate cu sange si cu alte fluide corporale, sau cu peroxid de hidrogen >0,5%. Durata minima recomandata pentru expunerea suprafetei la acesti dezinfectanti este de un minut sau in conformitate cu instructiunile producatorului.

In unitatile ne-sanitare, suprafetele includ mobilier si alte obiecte fixe, cum ar fi blaturi, balustrade, precum si podele si pereti. Dezinfectantii ar trebui aplicati pe suprafetele atinse frecvent pentru a reduce contaminarea potentiala cu virusul SARS-CoV-2 in locatiile comunitare, unde riscul de contaminare nu este cunoscut (de exemplu, sali de sport, birouri, restaurante, unitati de cazare), precum si in gospodarii si unitati ne-traditionale unde sunt cazate persoane bolnave sau suspecte de COVID-19.

In spatiile inchise nu este recomandata aplicarea de rutina a dezinfectantilor pe suprafete prin pulverizare sau fumigatie (cunoscuta si sub denumirea de afumare). Pulverizarea suprafetelor atat in unitatile sanitare cat si in cele ne-sanitare (de exemplu, gospodariile pacientilor) cu dezinfectanti nu va fi eficienta si poate dauna persoanelor.
In cazul in care se aplica dezinfectanti trebuie realizata curatarea manuala a suprafetelor, prin aplicarea de apa si detergent si frecarea suprafetelor pentru a asigura eliminarea fizica a materialelor organice, urmata de curatarea cu o carpa sau cu o laveta inmuiata in dezinfectant.

Pulverizarea sau fumigarea spatiilor exterioare (cum ar fi strazi, trotuare, pasarele sau piete) nu este recomandata pentru a elimina sau a inactiva SARS-CoV-2 sau alti agenti patogeni. Strazile si trotuarele nu sunt considerate cai de infectie pentru COVID-19. Mai mult, dezinfectantii sunt inactivati de murdarie si deseuri si nu este fezabila curatarea si indepartarea manuala a intregii materii organice din astfel de spatii. Chiar si in absenta materiei organice, este putin probabil ca pulverizarea chimica sa acopere in mod adecvat toate suprafetele pe durata timpului de contact necesar pentru a inactiva agentii patogeni.

Pulverizarea persoanelor cu dezinfectanti (cum ar fi intr-un tunel, poarta sau camera) nu este recomandata in niciun caz. Aceasta practica poate fi daunatoare fizic si psihologic si nu reduce capacitatea unei persoane infectate de a raspandi virusul prin picaturi (saliva sau secretii nazale) sau contact. Efectul toxic al pulverizarii de substante chimice, cum ar fi clorul, pe persoane, poate duce la iritatii la nivelul ochilor si pielii, bronhospasm cauzat de inhalare si efecte potentiale gastro-intestinale, cum ar fi greata si voma.

In prezent nu se cunoaste rolul obiectelor contaminate ca mod de transmitere a COVID-19 in general si nici necesitatea practicilor de dezinfectare pentru atenuarea transmiterii virusului in afara unitatilor sanitare. Cu toate acestea, principiile de prevenire si control al infectiilor concepute pentru a atenua raspandirea agentilor patogeni in unitatile sanitare, inclusiv practicile de curatare si dezinfectare au fost adaptate in prezent pe scara larga in recomandarile pentru locatiile din mediile ne-sanitare.

In toate tipurile de unitati, inclusiv in cele in care resursele limitate nu permit realizarea regulata a curatarii si dezinfectarii, spalarea frecventa a mainilor si evitarea atingerii fetei trebuie avute in vedere ca abordare de preventie primara pentru a reduce modul suspectat de transmitere asociat cu contaminarea suprafetelor.

Sursa: World Health Organization Office for Romania

 

Adresati o INTREBARE/ Trimiteti un RASPUNS

Atentie, discutiile online nu inlocuiesc consultul de specialitate! Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj. Postand o intrebare sau un raspuns confirmati ca sunteti de acord cu termenii si conditiile site-ului.

Asociatia ALS | Termeni si conditii | ©2020 Edumedical

Rezultatele pot sa difere de la o persoana la alta. Opiniile medicilor, sfaturile si orice alte informatii disponibile pe acest site au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale.

 

Primeste pe mail recomandari medicale, informatii de ultima ora, stiri si articole.

 

Aboneaza-te!