Istoricul vaccinarii

Vaccinarea este cea mai eficienta si ieftina interventie medicala, fapt dovedit de istoria pandemiilor de boli infectioase. Prin vaccinare, se obtine protectia imuna individuala, dar si colectiva, “herd immunity” sau imunitatea de grup, prin limitarea circulatiei agentului patogen.. In prezent, 80% dintre copii la nivel global sunt vaccinati impotriva difteriei, tetanosului neonatal, tusei convulsive, poliomielitei si rujeolei. In fiecare an sunt salvate 400 milioane de vieti si 750.000 de copii sunt feriti de dizabilitati.

Istoricul vaccinurilor

Istoria-vaccinarii-1

In 1718, Lady Mary Wortley Montague introduce “variolizarea” in Marea Britanie. “Variolizarea” a fost practicata in India si China inca din secolul al III-lea i.e.n. prin insuflarea in narine a unor prafuri obtinute dupa uscarea si pisarea pustulelor de la bolnavul de variola.

In 1796, Edward Jenner dezvolta vaccinul impotriva variolei.

istoria-vaccinarii2

In 1885, Pasteur dezvolta vaccinul antirabic.

In 1889, Victor Babes aplica seroprofilaxia antirabica in Romania.

istoria-vaccinarii-3

In 1979, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) declara eradicarea variolei.

Intre 1970-1980, sunt create vaccinurile polizaharidice (meningococice/pneumococice).

In 1986, a fost produs primul vaccin uman recombinant produs prin inginerie genetica (antihepatitic B).

In 1998, este produs vaccinul antirotavirus, iar in 2006 vaccinul anti-HPV.

Populatia este mai interesata de riscurile vacinarii, decat de consecintele bolii

De vreme ce incidenta bolilor infectioase a inceput sa scada in urma vaccinarii, se observa un interes tot mai scazut al populatiei asupra consecintelor grave ale unor boli prevenibile prin vaccinare, precum difteria sau tetanosul.

Reprezentantii Centers for Disease Control and Prevention (CDC) considera ca oamenii au devenit mult mai interesati de posibilele efecte adverse ale vaccinurilor decat de infectia cu un anumit virus si de consecintele acesteia.

Astfel, una din principalele activitati de cercetare in imunizare are in vedere diferentierea intre efectele adverse reale ale vaccinurilor si afectiuni care nu sunt relationate cu imunizarea.  CDC considera ca aceste cercetari sunt cruciale pentru a mentine increderea populatiei in vaccinare.

In acest sens, in 1990 a fost creat de catre CDC si Food and Drug Administration (FDA) sistemul “Vaccine Adverse Event Reporting System” (VAERS) care colecteaza si analizeaza sesizarile despre efectele adverse ale vaccinurilor. In fiecare an, in SUA, formularul VAERS este trimis la peste 200.000 de medici specializati in medicina de familie, pediatrie, ginecologie, boli infectioase, medicina de urgenta.

Specialistii CDC considera ca in anii urmatori vor aparea noi vaccinuri care vor fi introduse in programele de imunizare. In acelasi timp, vor aparea noi forme de administrare a vaccinurilor, pe langa administrarea prin injectie.

 

Adresati o INTREBARE/ Trimiteti un RASPUNS

Atentie, discutiile online nu inlocuiesc consultul de specialitate! Nu includeti denumiri de medicamente in mesaj. Postand o intrebare sau un raspuns confirmati ca sunteti de acord cu termenii si conditiile site-ului.

3 de intrebari si raspunsuri

  • florina buica spune:

    buna seara.as dori sa stiu,ce se intampla daca fac vaccinul antitetanos de doua ori in 10 ani??? multumesc mult!!

  • Nox spune:

    Edwrd Jenner a dezvolta in 1976 vaccinul impotriva variolei?
    Asa de bine sunt documentate toate informatile pe pagina asta?

    • wpadmin spune:

      1796, a fost o inversare de cifre, multumim pentru sesizare!

 

Asociatia ALS | Termeni si conditii | ©2024 Edumedical

Rezultatele pot sa difere de la o persoana la alta. Opiniile medicilor, sfaturile si orice alte informatii disponibile pe acest site au scop informativ si educational. Ele nu pot substitui consultul medical direct si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale.