Datele statistice arata ca peste 8200 de romani mor in fiecare an in urma unui AVC cauzat de fibrilatia atriala. Accidentele vasculare cerebrale la pacientii cu fibrilatie atriala cresc cu 70% riscul de mortalitate, prelungesc cu 20% spitalizarea si reduc cu 40% rata de recuperare.

Anca Rusen

Astfel, in fiecare an, peste 3000 de romani pot supravietui unui astfel de AVC prezentand pareze, dificultati de vorbire si alte dizabilitati iar doua treimi dintre acestia nu vor mai fi in viata la un an de la eveniment.

“Fibrilatia atriala este in Romania un inamic tacut si ignorat, o afectiune care in continuare nu este gestionata eficient si in general nu reprezinta o prioritate nici pentru pacient, nici pentru sistemul de sanatate,” a spus Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor.

Acesta a mai sustinut ca este nevoie si de informare, diagnosticare si abordare clinica corecta ca sa schimbam ritmul vietii celor cateva sute de mii de romani care, suferind de fibrilatie atriala, au un risc de 5 ori mai mare sa faca un accident vascular cerebral.

Romania inregistreaza, in Europa, cea mai mare rata de decese ce ar putea fi evitate daca s-ar utiliza cunostintele si tehnologiile medicale actuale. Aproape 1 din 2 decese ar putea fi prevenite, iar bolile cerebrovasculare, intre care si AVC-ul ischemic, sunt a doua cauza de mortalitate (Eurostat 2017).

“Fibrilatia atriala este tacuta, accidentul vascular cerebral, consecinta a acesteia, este devastator. Vorbind despre fibrilatie, trebuie sa pomenim de moarte si invaliditate cumplita, pentru ca pacientii nostri sa inteleaga la ce sunt expusi,” a explicat prof. dr. Bogdan – Ovidiu Popescu, de la Spitalul Clinic Colentina si presedintele Societatii de Neurologie din Romania, prezent la eveniment.

Pacientii cu fibrilatie atriala afla acest lucru abia dupa ce a survenit un AVC. Conform datelor coroborate din mai multe studii in 2016, aderenta pacientilor la tratament de control al fibrilatiei ateriale si astfel de preventie a AVC este de sub 50%. Nivelul de informare a publicului larg evaluat intr-un sondaj de opinie online international din 2017 este de asemenea sub 50%.

“Fibrilatia atriala reprezinta o problema importanta de sanatate publica, probabil insuficient constientizata atat in randul pacientilor, cat si in comunitatea medicala. Aceasta afectiune poate face ravagii chiar inainte de a “vorbi” prin simptome. De aceea este necesara detectia fibrilatiei atriale prin screening cel putin la anumite categorii de pacienti, cum ar fi cei cu varsta peste 65 ani, cei care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un accident ischemic tranzitor, precum si purtatorii de stimulatoare cardiace sau defibrilatoare. Tratamentul anticoagulant este esential – preferabil cu noile anticoagulante orale. Conduita optima este bazata pe comunicare medic-pacient, cu impartasirea cunostintelor si intelegerea nevoilor fiecarui pacient. Prevalenta crescuta a fibrilatiei atriale si potentialul evolutiv catre complicatii severe justifica implementarea unor politici de sanatate publica adresate acestei afectiuni,“a spus si dr. Ana Maria Vintila, medic primar cardiologie, medic primar medicina interna, Spital Clinic Coltea Bucuresti.

De cele mai multe ori fibrilatia atriala poate fi diagnosticata simplu si fara costuri importante, iar tratamentele recomandate prin ghiduri internationale permit un bun control al bolii si previn astfel cu succes AVC-ul si celelalte complicatii secundare. Romania nu are in acest moment un program functional de identificare a pacientilor si acces egal la tratament eficient.

“Pentru un bun control al afectiunii este esential ca pacientul sa beneficieze de un diagnostic precoce si de un tratament corect. Sunt necesare cunoasterea simptomelor, verificarea personala a pulsului si controlul periodic la medic. Examenul clinic sistematic poate depista tulburarea de ritm, iar investigatiile suplimentare pot confirma diagnosticul. Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce, iar pacientul trebuie informat asupra importantei lui,” a declarat dr. Daniela Mihaela Balta, medic primar, membru in grupul CardioMF al Societatii Nationale de Medicina Familiei.